luni, 30 noiembrie 2015

Altii despre..."Actorul din biblioteca"

Inauguram o noua sectiune a blogului, intitulata "Altii despre...". Aici, veti putea regasi cronici, articole si altele asemenea pe care alte persoane le-au scris despre spectacolele ce s-au jucat, se joaca si se vor juca la Atelier Alternativ. Deschidem sectiunea cu o cronica semnata de Zoran Zurban, pe al sau ThreeAct Blog - http://threeactblog.blogspot.ro/



Actori, carti si muzica, "balsamul inimii"

"Iata ca, in sfarsit, imi fac curaj sa scriu. E prima mea incercare de cronica teatrala. Si, credeti-ma, nu e usor deloc. Trebuie sa crezi in ceea ce scrii. Si, cel mai important, trebuie sa simti cu fiecare nerv fiecare secunda de spectacol. Dar hai sa incep calatoria. Si incep prin a spune ca am pornit la drum in Teatrul Arte dell'Anima. Un loc cochet, cu o energie extrem de buna. Un loc unde m-am simtit foarte bine primit. Si sunt sigur ca si ceilalti spectatori s-au simtit la fel. Dar gresesc... Calatoria a inceput, de fapt, intr-o biblioteca "plamadita din vise si imaginatie". Si acolo l-am intalnit pe el: Actorul din Biblioteca. O statuie care prinde viata la caderea serii. O statuie care isi doreste atat de mult sa traiasca cu adevarat, sa simta cu adevarat. Ce mai...cu alte cuvinte, o statuie ce vrea sa devina om. Si alaturi de Statuia Actorului am descoperit-o si pe cea a Violonistului. Un personaj diferit, putin misterios. Fara aproape nicio replica. Dar care a adus un plus de profunzime, nostalgie si melancolie prin muzica sa. De altfel, chiar Actorul ne dezvaluie de la inceput ca singurul leac viabil in aceasta lume urata si apasatoare este balsamul pe care ni-l ofera muzica.
Si dupa toata aceasta introducere, cred ca e cazul sa va explic mai pe larg despre ce vorbesc. Vorbesc despre curajul nebun, dar frumos, a trei tineri artisti de a tine piept torentului de oferte teatrale din spatiul bucurestean. Va spun cu mana pe suflet ca au reusit. Si asa a aparut one man show-ul "Actorul din Biblioteca", cu Tadeus Minca (Statuia Actorului) si Mihai Dunarintu (Statuia Violonistului), coordonati de Tudor Sicomas.
Trecand la discutia despre actul artistic in sine, trebuie sa incep prin a spune ca regizorul a ales in mod inspirat soundtrack-ul, gandind chiar si o muzica ce a insotit intrarea publicului si intretinerea atmosferei de asteptare pana la inceperea reprezentatiei. Desi sunt o fire nerabdatoare, mai ales cand vine vorba de teatru, si, desi m-am simtit putin deranjat de intarzierea de aproape 20 de minute a inceputului spectacolului, am inteles, totusi, ca orice se poate intampla cand e vorba de ceva nou (asa cum a fost cazul si acum). Problemele tehnice fiind, intr-un final, rezolvate, am putut sa ma bucur de desfasurarea scenica. Si bucuria resimtita a fost chiar mare. M-am simtit mandru ca ma aflu in compania a doi artisti minunati. In primul rand, Tadeus Minca a dat dovada de o versatilitate interpretativa foarte mare. Trecerile bruste de la personajele interpretate de Statuia Actorului la statuie insasi au fost atat de fin realizate incat am avut senzatia ca Actorul si instantele fictive interpretate s-au contopit intr-un singur personaj. Apoi, gama larga de modalitati de expresie alese a fost de-a dreptul impresionanta (mai ales tinand cont de varsta frageda a actorului): actorie, pantomima si miscare, o tentativa de step, canto (si inca ce voce frumoasa si plina). Si, alaturi de Tadeus, Mihai Dunarintu nu a palit deloc. Dimpotriva, s-a ridicat la asteptarile tuturor, demonstrand virtuozitate si pasiune in momentele solo sau cele de acompaniament. Desigur, poate ca au existat mici decalaje de tempo sau slabe scapari ale arcusului. Dar este de inteles. Tanarul muzician este student in anul 4 la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti. La clasa maestrului Gabriel Croitoru. Si se vede indrumarea de exceptie a acestui mare violonist si pedagog. Ceea ce m-a impresionat si mai mult a fost relatia scenica dintre cei doi artisti, Mihai Dunarintu incercand, catre final, chiar si sa fie actor. Si, culmea, nu doar ca a reusit, dar a avut momente cand aproape l-a eclipsat pe Tadeus. Insa, evident, acesta din urma i-a tinut piept cu briop colegului de scena.
Si iata-ma ajuns si la finalul primei mele tentative de cronica teatrala serioasa. Recitind-o, ma incarc de bucurie si emotie. Bucuria de a revedea cu ochiul interior si cu sufletul spectacolul la care am participat. Si emotia de a ma gandi ca cineva imi va citi gandurile asternute aici cu toata sinceritatea.
Alors, a toute a l'heure!"

sâmbătă, 28 noiembrie 2015

Actorul din biblioteca




Atelier Alternativ al Teatrului de pe Lipscani isi continua misiunea de a prezenta publicului un stil de teatru diferit. Cu actori tineri, cu artisti care isi fac meseria cu pasiune. Astfel, pe 10 decembrie, deschidem portile unei biblioteci imaginare si va invitam la one-man-show-ul muzical "Actorul din biblioteca".

Ce se poate întâmpla noaptea, când toate luminile unei biblioteci se sting? Oare cărţile pot prinde viaţă? Credeţi că personajele voastre preferate duc o existenţă palpabilă în sala unei biblioteci întunecate? Ce aţi spune dacă statuile ce împodobesc un asemenea spaţiu s-ar trezi peste noapte şi ar trăi poveşti de viaţă ca şi voi? Întrebări… întrebări… întrebări… Răspunsurile le veţi găsi doar alături de Tadeus Mincă (actor) şi Mihai Dunărinţu (violonist) în one-man-showul muzical “Actorul din bibliotecă”.
Odată cu lansarea acestui proiect, compania independentă “Teatrul Nostru” îşi propune crearea unui altfel de spectacol, unui alfel de teatru. Trăim în “epoca regizorului”. Dar noi ne dorim să readucem în prim-plan actorul. Să recreăm actorul-vedetă. Astfel, “Actorul din bibliotecă” este al doilea spectacol al “Teatrului Nostru” care aduce în lumina rampei personalitatea creatoare a actorului şi permite publicului să intre în culisele realizării actului teatral. “Actorul din bibliotecă” este o provocare, atât pentru privitor, cât şi pentru interpreţi. Alăturarea unui instrumentist live – în acest caz, un tânăr violonist (Mihai Dunărinţu – student anul IV la Conservatorul din Bucureşti, clasa maestrului Gabriel Croitoru) de mare talent – actorului care dă viaţă diverselor personaje va provoca imaginaţia publicului, dar şi puterea de muncă a celor doi artişti.
Veniţi să vedeţi “Actorul din bibliotecă” – nu veţi regreta. Veţi râde, veţi plânge, veţi fi amuzaţi, vă veţi relaxa, veţi învăţa. Dar, cel mai important, veţi pleca acasă mai bogaţi, mai gânditori şi veţi fi, cu siguranţă, transformaţi!



Actorul din bibliotecă – un one-man-show muzical
(texte de William Shakespeare, A.P. Cehov, Matei Vişniec, George Topârceanu, Claudia Postelnicescu şi o canava de commedia dell’arte)

Distribuţia:
Statuia actorului – Tadeus Mincă
Statuia violonistului – Mihai Dunărinţu (anul IV, Conservatorul din Bucureşti, clasa Gabriel Croitoru)
Scenariu şi concept – Tudor Sicomaş
Design grafic – Sebastian Ghiţă


miercuri, 18 noiembrie 2015

ECOURI - "Recitalu' Nostru"



Bineinteles, dupa succesul spectacolului "Portrete I - Ceainaria cu portrete" la Atelier Alternativ al Teatrului de pe Lipscani, a avut loc cel de-al doilea spectacol. Sambata, 14 noiembrie, de la ora 20:00, in acelasi spatiu, Tadeus Minca si Sebastian Ghita au sustinut "Recitalu' Nostru". Si, din nou, Alexandru Panait a fost in sala pentru a va relata impresii si ganduri.



Aveam discuţia asta, mai deunăzi, cu cel mai bun prieten al meu din copilărie, culmea, actor. Despre actori tineri, buni şi talentaţi, care nu au loc prin teatrele de stat şi joacă prin tot felul de cluburi, subsoluri şi spaţii improvizate, căci ce să vezi, "actorii e şi ei oameni" şi trebuie pentru ca să mănânce.
La prima vedere, asta poate părea negativ.La o privire mai atentă, sunt de părere că asta produce şi creşte nevoia de nişă, de alternative,bunăoară, fapt care se concretizează prin apariţia, în ultima vreme, a unei multitudini de teatre independente.
Şi fix la asta mă gândeam şi sâmbătă seară, în timpul spectacolului Recitalu' Nostru. Teatrul de pe Lipscani, prin Atelier Alternativ, şi-a deschis pentru a doua oară porţile pentru spectatorii săi, cu ajutorul prietenilor de la compania  independentă  „Teatrul Nostru”.
Un concept inedit, un recital, în care actorii nu sunt simpli actori, ci se joacă pe ei înşişi, oameni care îşi deschid larg inima către public. Oameni, ”cu caracterele lor, cu poveştile lor,cu secretele lor. ”
Cu un inceput în forţă, foarte amuzant, pornind de la textele lui Ion Pribeagu, cu alternanţe de dramatic şi comic pe parcurs, cei doi actori ne trec prin toată paleta de emoţii şi stări, pe un fundal sonor foarte inspirat ales, mă văd nevoit să recunosc. Un spectacol împărţit in 4 segmente : "2 bărbaţi fără jumăte", "Instituţiile statului", "Masochismul la bărbaţi" şi "Vise cinematografice". Şi pentru că eram la subiectul comedie, iată reţeta lui Jerry Seinfeld pentru  cele patru niveluri ale comediei: fă-ţi prietenii să râdă, fă-i pe străini să râdă, fii plătit să-i faci pe străini să râdă şi, în final, fă-i pe oameni să vorbească la fel cum vorbeşti tu, dar  doar pentru că asta este într-adevăr amuzant.
N-aş vrea să vă stric surpriza, însă o voi face, totuşi, pentru că am un suflet hain. La un moment dat,  se intercalează şi un episod de improvizaţie, întâmpinat cu hohote de râs de către  spectatorii din sală.
 În final, revin la Seinfeld, cum altfel? Jerry,în vasta-i înţelepciune, ne spunea că poţi să fii pasionat de absolut orice, eu îl parafrazez, particularizez,  şi vă sfătuiesc să fiţi pasionaţi de teatrul de calitate, aveţi numai de câştigat!



Recitalu’ nostru, Teatrul de pe Lipscani, Sala Atelier, 14 Noiembrie, 2015


Cu: Tadeus Mincă si Sebastian Ghiţă
Coloana sonora: Corneliu Reu
Concept: Tudor Sicomaş

Din nou, multumim Alexandru Panait pentru prezenta si pentru gandurile frumoase!

ECOURI - "Portrete I - Ceainaria cu portrete"


Ei bine, dragi spectatori, iata ca dupa intarziata, dar foarte de succes lansare a proiectului "Atelier Alternativ", de la Teatrul de pe Lipscani, apar primele ecouri. Astfel, Alexandru Panait (student anul I al departamentului "Teatrologie, Jurnalism teatral, Management Cultural", din cadrul Facultatii de Teatru a Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale") a fost prezent in sala miercuri, 11 noiembrie, la inaugurarea celui mai tanar spatiu teatral bucurestean. Si, bineinteles, a realizat o frumoasa descriere a evenimentului, precum si o serie de interviuri cu cei prezenti la spectacol.



Miercuri,  pe 11 Noiembrie, la ora 8, Teatrul de pe Lipscani a marcat inaugurarea noului său proiect,  Atelier Alternativ, prin spectacolul "Portrete I - Ceainaria cu portrete" - spectacol care a participat recent la Festivalul de Teatru "Pledez pentru TINE(ri)", de la Piatra Neamţ.
Iată obiectivele ambiţioase pe care şi le propune proiectul Atelier la început de drum, conform blogului http://atelieralternativlipscani.blogspot.ro/
“Teatrul de pe Lipscani deschide porţile unui nou proiect: “Lipscani Atelier Alternativ”. Aşa cum şi-a propus încă de la început, Teatrul de pe Lipscani vrea să promoveze tinerii actori, regizori şi oameni de teatru. Prin “Lipscani Atelier Alternativ”, toţi aceştia vor putea să se afirme, creând spectacole special în cadrul acestui proiect. De asemenea, “Lipscani Atelier Alternativ” va găzdui producţii deja existente ale grupurilor de tineri care nu au acces într-o instituţie teatrală. Şi, nu în ultimul rând, publicul va putea admira şi aplauda şi spectacole de licenţă de calitate ale studenţilor facultăţilor de teatru.
În plus, “Lipscani Atelier Alternativ” nu este doar o rampă de lansare, ci îşi doreşte să devină şi un atelier de creaţie propriu-zis, unde să se nască idei, proiecte şi experimente teatrale la un nivel calitativ ridicat. Ca programe adiacente celui principal, se vor dezvolta spectacolele-lectură (pe texte clasice, consacrate, dar şi pe texte de teatru contemporan), precum şi o idee inovatoare în spaţiul teatral românesc: spectacolele-lectură pentru copii. Acestea din urmă se vor constitui în matinee dedicate celor mici, în care aceştia vor putea urmări actori cunoscuţi şi tineri ce vor aduce la viaţă cele mai îndrăgite personaje şi poveşti.
Astfel, alături de “Lipscani Theatre Academy”, “Lipscani Atelier Alternativ” devine un mijloc de formare şi promovare a tinerilor actori, dar şi de dezvoltare a publicului tânăr, de acomodare a acestuia cu mediul teatral.”



La deschidere, agitaţia tipică înaintea unui astfel de eveniment, sala plină, multă emoţie, multă lume bună, pasionată de teatru, printre care am recunoscut şi mulţi prieteni de-ai mei, toţi dornici să afle mai multe despre această idee frumoasă a iniţiatorului, Tudor Sicomaş. După alocuţiunea lui Tudor, care a avut rolul maestrului de ceremonii, atât în spectacol, cât şi în afara lui, a început spectacolul propriu zis.
Rând pe rând, Lavinia Alexandru (Irma Lambert , Marguerite),  Sebastian Ghiţă (Pastorul T. Lawrence Shannon , Băiatul), Antonio Tadeus Mincă (Armand) şi Viorela Diac (Maggie "Pisica", Fata), ne invită să luăm parte la scene de viaţă reale şi posibile, integrând şi invitând publicul spectator să ia parte în lumea lor şi de ce nu, să se regăsească în personajele de pe scenă.
Un concept nou de spectacol în România, spectacolul de tip colaj, pornit de la întrebarea „ce ar spune un tablou dacă ar putea vorbi? „  Un spectacol energic, amuzant  şi expresiv, întocmai ca actorii care i-au dat formă.
Într-o perioadă în care cultura nu este tocmai pe lista de priorităţi a românilor,de ce să nu recunoaştem asta, câţiva nebuni decid să deschidă un spaţiu dedicat frumosului, în general, şi al teatrului, în particular, mă înclin şi declam aprecierea pentru pasiunea şi eforturile lor.Viaţă lungă şi prosperitate!

’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’



Ecouri din sala

Întrebări

1.Mergeţi des la teatru?
2.Preferaţi teatrele de stat sau pe cele independente? De ce ?
3.Aţi mai văzut alte spectacole de teatru găzduite de Teatrul de pe Lipscani?
4. Ce părere aveţi despre iniţiativa persoanelor implicate aici de a deschide o nouă sală, una de atelier de teatru?
5.Pe final, un gând pentru cei de-aici, aflaţi la început de drum cu acest proiect?
Multumesc J

Răspunsuri:

Roxana Gruia, 28
1. Da, destul de des.
2. Cred că mai degrabă prefer teatrele independente, deoarece creează senzaţia unui spaţiu intim, informal. Ai senzaţia că actorul, respectiv personajul, îţi este mai aproape. Şi nu mă refer aici la distanţă J
3.Nu, Portrete I – Ceainăria cu portrete a fost primul spectacol văzut în Teatrul de pe Lipscani.
4.Astfel de iniţiative mă bucură de fiecare dată.
5. Să nu renunţe niciodată la ideile/proiectele lor, să lupte pentru ele. Acum au făcut o treabă foarte bună, mult succes in continuare!

Daniel Căpăţână, 28
1. Da, merg des.
2. Îmi plac la fel de mult atât cele de stat cât şi cele independente. Proiectul/piesa de teatru este primordial/ă.
3. Până în prezent, nu.
4. O iniţiativă lăudabilă.
5. Răbdare şi tutun (pentru nefumători putem înlocui tutunul). Aştept cu mare interes viitoarele proiecte de arte teatrale, de ce nu, poate şi o "infuzie" în programul teatrului cu o stagiune de jazz.

Mihaela Petre
1. Da,foarte des
2. Îmi plac şi cele de stat şi cele independente, fiecare dintre ele aduce ceva nou,inedit.
3. Da.
4. Foarte bună, deoarece toată lumea vrea să închidă tot felul de spatii,iar ei au avut ‘nebunia ‘ şi curajul de a deschide o sală nouă.
5. Le doresc mult succes,să aibă mereu  spectatori  şi cât mai multe spectacole.

Mihaela Andrescu
1. Da.
2. Nu am o preferinţă legată de acest aspect.
3. Da.
4. Salut aceasta iniţiativă într-un spaţiu neconvenţional.
5. Mi-a plăcut acest experiment, textele alese, m-a cucerit interpretarea neteatrală,naturaleţea şi firescul ei, relaxarea.În mod deosebit mi-au plăcut monologurile, primul,cel al Irmei,prin reconvertirea textului în nuanţele interpretării,iar cel de-al doilea a fost o adevarată demonstraţie de talent şi autenticitate, de forţă dramatică.Sunt actori expresivi, certe promisiuni şi le doresc mult succes.

Ecaterina Oancia
1.Merg la teatru de câteva ori pe lună.
 2. Merg mai des la teatrele independente pentru că găsesc mai uşor bilete şi am preferinţe în privinţa actorilor.
 3.La teatrul de pe Lipscani am fost prima oară la "Portrete"
4. Am o părere foarte bună despre cei care se implică în promovarea tinerilor actori şi mă bucur de fiecare dată când văd că se deschide o nouă sală de spectacole.  
5.Le doresc mult succes ! îi urmăresc de anul trecut. Să auzim numai de bine !

Maria Kertesz

1.Da, cât de des îmi permite timpul.
2. Nu am o anumită preferinţă, piesa şi actorii sunt aceiaşi,indiferent dacă este un teatru de stat sau unul independent
3.Da
4. Salut această iniţiativă.


Multumim, Alexandru Panait, pentru cuvinte. Multumim, Petre Mihaela (https://web.facebook.com/petre.mihaela.9?fref=ts) pentru frumoasele fotografii!

sâmbătă, 24 octombrie 2015

PORTRETE I - Spectacol inaugural "Atelier Alternativ", spectacol comemorativ Colectiv (11 noiembrie, ora 20:00)


Teatrul de pe Lipscani inaugureaza cel mai nou spatiu al sau - Atelier Alternativ. Pe scena Salii Atelier, veti putea urmari productii ale unor tineri regizori, avand distributii formate din actori la fel de tineri, veti putea admira experimente si experiente teatrale, dar si alte tipuri de manifestari culturale menite sa promoveze tinerele talente din lumea teatrala autohtona.

Pe 11 noiembrie, sunteti invitati la deschiderea Atelierului Alternativ al Teatrului de pe Lipscani, deschidere ce va cuprinde reprezentatia cu spectacolul "Portete I - Ceainaria cu portrete", spectacol proaspat intors din competita Festivalului de Teatru Pledez pentru TINE(ri), de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt.

Spectacolul este dedicat tuturor celor care si-au pierdut viata in incendiul din club Colectiv. Fiti alaturi de noi ca, prin acest act de CULTURA sa le aratam celor ce ne conduc tara ca noi, tinerii, intelectualii, suntem o forta!

Doamnelor si domnilor, poftiti in ceainaria noastra cu portrete, pentru a va delecta cu cateva figuri din lumea urbana. Opriti-va pentru o ora si ridicati privirea spre scena unde veti descoperi personaje si oameni incredibil de ... adevarati. Veti avea, poate, surpriza sa va recunoasteti printre portretele noastre!

Distributia:
Irma Lambert , Marguerite - Lavinia Alexandru
Pastorul T. Lawrence Shannon , Baiatul - Sebastian Ghita
Armand - Tadeus Minca
Maggie "Pisica", Fata - Viorela Diac
Maestrul de ceremonii - Tudor Sicomas

Un spectacol de Tudor Sicomas si Tadeus Minca
Coloana sonora si procesare audio - Sebastian Ghita

Pret bilet: 10 RON

Biletele pot fi achizitionate de la casieria Teatrului de pe Lipscani de luni pana duminica, intre 12:00-22:00, si online de pe www.bilete.ro

Intrarea in sala se face pana la ora 20:00. Dupa inceperea spectacolului, accesul este strict interzis, iar biletele isi pierd valabilitatea. Va rugam sa respectati ora de incepere inscrisa pe bilet!

Un concept "Compania Independenta Teatrul Nostru"
www.teatruldepelipscani.ro

marți, 29 septembrie 2015

In memoriam Valentin Nicolau


Echipa "Lipscani Atelier Alternativ" a fost prezenta aseara la prima editie a Galei Concursului National de Dramaturgie "Valentin Nicolau", de la Sala Noua a Teatrului Metropolis. Desi se afla la a treia editie, concursul organizat de Revista Yorick in colaborare cu Editura Nemira a avut abia acum parte de o gala a laureatilor. O gala intima, cocheta, asemenea salii cu iz frantuzesc in care s-a desfasurat. O gala a adevaratelor valori din dramaturgia si teatrul romanesc.
Lipscani Atelier Alternativ saluta o asemenea initiativa a Revistei Yorick si a Editurii Nemira si le multumeste Anei Nicolau, Monicai Andronescu, Danei Ionescu, precum si lui George Ivascu (director al Teatrului Metropolis, gazda a galei), lui Ionut Vulpescu (Ministrul Culturii) pentru faptul ca tin vie memoria lui Valentin Nicolau. Si, asa cum se stie, un om moare aici, pe pamant, doar in momentul cand ultima persoana a murit si a fost uitat. Dar iata ca Valentin Nicolau, prin personalitatea sa bogata, prin scrierile sale extrem de acute din punct de vedere al actualitatii, si-a asigurat un loc etern in memoria posteritatii. Si suntem siguri ca ar fi apreciat toate cele 3 piese castigatoare: Iuliana Raducan (Mentiune speciala pentru textul "Ai mei joaca carti"), Cornel Mihalache (Mentiunea "Yorick", pentru textul "Perpetuum mobile"), Carmen Dominte (Premiul "Yorick", pentru textul "Sindromul Quijote") si, nu in cele din urma, Radu Popescu (Marele Premiu "Valentin Nicolau", pentru textul "Cadranul Plus Plus"). Iar pentru marele castigator, organizatorii au realizat un spectacol-lectura, regizat de Mihai Lungeanu si interpretat extrem de plastic de actorii companiei "Teatru Portabil": Cristi Dionise, Claudia Dragan, Oana Burcescu si Rares Zimbran.
De altfel, Lipscani Atelier Alternativ isi doreste sa fie unul dintre promotorii dramaturgiei romanesti contemporane prin spectacolele si spectacolele-lectura pe care vrea sa le realizeze. De aceea, vrem sa dedicam aceasta parte a proiectului memoriei celui care a fost, este si va fi Valentin Nicolau. Si speram ca, pe viitor, sa putem dezvolta o zi pe luna dedicata dramaturgului Valentin Nicolau, zi in care sa prezentam fie un spectacol, fie o lectura, pe texte contemporane romanesti.


luni, 28 septembrie 2015

Despre teatrul experimental

Teatrul experimental (cunoscut si ca "teatru de avangarda") a aparut in dramaturgia occidentala a finalului de secol XIX, odata cu Alfred Jarry si ale sale piese dedicate personajului Ubu - texte ce veneau ca o respingere atat a perioadei respective, cat si a modului in care se scriau si montau piesele de teatru. Termenul s-a modificat de-a lungul timpului, intrucat miscarea teatrala universala a adoptat forme de expresie ce in trecut fusesera considerate radicale.

Ca si celelalte forme ale avangardei, si teatrul experimental a luat fiinta dintr-o necesitate de a raspunde unei crize culturale acute. In ciuda diferitelor abordari politice si formale, intreg teatrul de avangarda se opune celui burghez. Incearca sa introduca un limbaj (atat verbal, cat si corporal) diferit, pentru a schimba modul de perceptie si pentru a crea o noua si mult mai activa relatie cu publicul.

Unul dintre cei mai importanti si renumiti regizori ai teatrului experimental modern, Peter Brook, descrie scopul sau ca fiind unul "de a construi un teatru necesar, un teatru in care exista doar o diferenta la nivel practic intre actor si spectator si nu una fundamentala"